Dacă ar fi adevărat că succesul e o chestiune de timing, atunci prima pagină de web pe care aș deschide-o când mă trezesc ar fi Netlog, nu Facebook. La 10 ani de la lansare, povestea Netlog este însă pentru antreprenorii europeni o lecție despre importanța locației și puterea încăpățânării.

Lansată încă din 2000, rețeaua socială belgiană care s-a numit pe rând ASL.TO, apoi Redbox, Facebox și, într-un final, Netlog, demonstrează două lucruri. În primul rând că, da, locația contează.

Nici măcar cei 4 ani cu care Lorenz Bogaert și Toon Cooppens i-au luat-o înainte lui Mark Zuckerberg în lansarea rețelei sociale nu au putut compensa faptul că a aceasta a luat naștere într-un orășel micuț din Belgia în loc de Silicon Valley.

Piața europeană este, în teorie, imensă: cu o populație de 800 de milioane de oameni, dintre care 320 de milioane de utilizatori de internet, Europa ar trebui să fie una dintre cele mai fierbinți zone din world wide web. În online ca și în viața de zi cu zi, europenii sunt însă caracterizați în primul rând de fragmentare, de limbi, culturi atât de diferite și – cel mai important – piețe de publicitate online insuficient dezvoltate. De aceea antreprenorii online din Europa se aseamănă cu conquistadorii: ca să poată face istorie trebuie mai întâi să cucerească teritorii însemnate, bucățică cu bucățică,  cultură cu cultură.

Prin comparație companiile de internet americane se concentrează pe o piață masivă de vorbitori de limba engleză ce numără undeva în jurul a 300 de milioane de rezidenți care abia așteaptă să fie colonizați. Așa se face că pentru greii de astăzi ai social networking-ului – Twitter, Facebook și MySpace – extinderea internațională nu a fost  o problemă presantă, aceștia având acasă suficient de mult spațiu pentru a demonstra ceea ce pot înainte de a ataca piața internațională. În 2007, atunci când Netlog obținea primii bani de la Index Ventures, două treimi din utilizatorii Facebook  erau încă cetățeni americani.

Cea de-a doua lecție pe care Netlog e că încăpățânarea funcționează.

Cu un buget subțire – prima finanțare în valoare de 5 milioane de euro a obținut-o abia în 2007, la 7 ani de la lansare și 4 de definitivarea platformei – fondatorii Netlog au exploatat singura resursă abundentă pe care o aveau la îndemână: studenții de la universitatea din Ghent.

Forțați să se gândească la extindere încă din primul moment al start-up-ului, fondatorii au dezvoltat platforma pe o structură flexibilă, cât mai ușor de tradus, al cărei miez să fie independent de limbă. Apoi au trecut la atac.

Turcia e cel mai un exemplu a cât de repede se mișcă Netlog. În iulie 2007, după ce Bogaert a observat că imigranții turci din Germania se strângeau pe  versiunea nemțească a rețelei sociale, acesta a luat hotărârea de a lansa o versiune turcească a platformei și a angajat doi studenți turci de la Universitatea Ghent care să traducă site-ul și, patru luni mai târziu, site-ul avea deja 2,5 milioane de utilizatori. Toate astea cu un cost aproximativ de  1.000 de euro. Asta în timp ce pentru MySpace a avut nevoie de  40 de developeri și 6 luni ca să lanseze versiunea rusească a platformei.

Strategia pan-europeană a Netlog a dat rezultate: cele 32 de variante locale ale platformei sociale au reușit să atragă 72 de milioane de utilizatori, adică undeva la a 7-a parte a audeinței globale a Facebook. În  România, unde platforma a fost lansată în 2008, Netlog are 1,6 milioane de membri dintre care 70% sunt în categoria de vârstă 17-28 de ani.

Și fiindcă advertising-ul online este încă firav în multe din piețele europene în care activează de la începutul acestui an Netlog a început să se concentreze  social gaming, acesta aducând rețelei sociale mai bine de 20% din venituri.

De altfel social gaming-ul este spațiul în care Netlog speră să își dovedească competitorul, terenul pe care speră să se poziționeze ca David al Facebook-Goliat. „Toată lumea se uită acum la Facebook și toată lumea poate dezvolta   jocuri pentru Facebook”, spune  Cedric De Vleeschauwer. „Ca urmare sunt acum sute de mii de jocuri pe Facebook și va trebui să investești masiv în advertising pentru a reuși să atragi public pentru jocul tău. Ceea ce Netlog încearcă să facă e să construiască un parteneriat cu fiecare dezvoltator de jocuri, noi încercăm să furnizăm trafic și apoi să monetizăm jucătorul împreună. Alături de dezvoltatori dezvoltăm un media plan și apoi împărțim veniturile.”

Pariul Netlog e bine plasat: în 2011, conform raportului Inside Virtual GoodsThe Future of Social Gaming, industria de social gaming va depăși pragul de 1,25 miliard de dolari în 2011, în creștere cu 50%, de la 835 de milioane de dolari anul acesta.

Iar rezultatele sunt atât de încurajatoare încât Netlog e pregătit azi să se redefinească ca rețea socială construită în jurul gaming-ului, locul în care vii, te joci și îți faci noi prieteni.

„Jocurile arată cum ne poziționăm ca rețea socială: totul e despre a întâlni noi oameni. Jocurile coboară pragul necesar pentru comunicare. Dacă provoc pe cineva la un joc sau îi fur recoltele acesta e primul pas pentru a iniția interacțiunea. De aceea strategia noastră este să poziționăm Netlog ca o rețea socială în care poți cunoști oameni noi în loc să rămâi în contact doar cu cei pe care deja îi cunoști, așa cum facem pe Facebook.”

sursa: money.ro

2 COMENTARII

  1. […] Netlog versus Facebook sau de ce social networking-ul nu s-a născut în Europa Thu Dec 09, 2010 17:56 pm Dacă ar fi adevărat că succesul e o chestiune de timing, atunci prima pagină de web pe care aș deschide-o când mă trezesc ar fi Netlog, nu Facebook. La 10 ani de la lansare, povestea Netlog este însă pentru antreprenorii europeni o lecție despre importanța locației și puterea încăpățânării. Lansată încă din 2000, rețeaua socială belgiană care […] […]

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.