Potrivit Legii nr.139 din 02.07.2010 cu privire la dreptul de autor şi drep­turile conexe, regimul de protecţie acordat progra­melor pentru calculator este similar celui acordat operelor literare. Legea nouă este mai explicită la capitolul arie de protecţie şi prevede că noţiunea de program pentru calcula­tor se extinde şi asupra programului incorporat în memoria calculatorului, a materialului de însoţire a unui program creat, a ma­terialului pregătitor obţi­nut în procesul elaborării unui program (în anumite condiţii).

Autor al programului pentru calculator este per­soana fizică prin al cărei activitate creatoare acesta a fost creat. Se prezumă a fi autor persoana fizică sub al cărei nume pentru prima dată este făcut public programul pentru calculator. Persoanele ju­ridice nu pot pretinde ca­litatea de autori, însă pot deţine drepturi patrimo­niale, în baza licenţei sau calităţii de angajator al autorului (în cazul operei de serviciu). În practică, deţinerea acestor drepturi dă persoanei juridice posi­bilitatea să valorifice pro­gramul pentru calculator în acelaşi mod în care ar fi putut să o facă autorul.

Spre deosebire de măr­cile comerciale sau alte obiecte ale proprietarii intelectuale, operele (inclusiv programele pentru calculator) beneficiază de protecţie legală prin însuşi faptul creării lor, fără a fi necesară înregistrarea lor (şi plata cheltuielilor afe­rente).  Pentru a informa publicul despre drepturile sale, titularul dreptului de autor este în drept să folo­sească simbolul protecţiei dreptului de autor, care se va aplica pe fiecare exem­plar al operei şi constă din trei elemente:

(i) litera latină „C” inclusă în cerc,

(ii) numele sau denumirea titularului dreptului ex­clusiv de autor, şi

(iii) anul primei publicări a operei.

Totuşi, lipsa simbolului de protecţie sus-menţionat nu lipseşte titularul drep­tului de autor de protecţia oferită de lege.

Este posibilă şi, în opi­nia noastră, recomanda­bilă înregistrarea de stat a programului pentru calcu­lator, în special în ipoteza programelor care nu au fost făcute publice încă. Înregistrarea de stat nu este la fel de costisitoare şi de durată ca şi înregis­trarea mărcii comerciale şi poate fi făcută nemijlocit de titularul drepturilor de autor, fără a fi obligatorie participarea reprezen­tantului în proprietate intelectuală.

Înregistrarea poa­te fi făcută în decursul termenului de protecţie a dreptului de autor. Titularului i se eliberează un certificat de modelul sta­bilit, care în caz de litigiu poate fi recunoscută de instanţa de judecată drept prezumţie a paternităţii, dacă nu se va dovedi con­trariul. Termenul stabilit de lege pentru protecţia programului de calcula­tor include durata vieţii autorului şi încă 70 de ani după deces, începând cu 1 ianuarie al anului următor celui al decesului autoru­lui.

În afara măsurilor de protecţie prevăzute de lege, titularul dreptului de autor asupra progra­mului de calculator este în drept să instituie în baza contractelor de autor încheiate cu terţii măsuri suplimentare de protecţie sub forma interdicţiilor de utilizare şi corectare a erorilor în programele ce constituie obiect al unor asemenea contracte.

Autor: Tatiana Stefanet

Sursa: Ziarul ECOnomist

1 COMENTARIU

  1. Treburile stau mult mai simplu:

    Producatorii creaza 2 versiuni de baza
    – comunitara – persoane fizice
    – comerciala – persoane juridice

    Posteaza pe net sursele la versiunea comunitara, ii atribuie o licenta libera si mentioneaza ca lincenta comerciala se plateste. Atat!

    Daca sunt detectate utilizari neaturizate – se sanctioneaza conform legii.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.